Ensorce csik

Referințe

Abriso_orig Alfa-Cluj_orig BB Logo Baulinie_orig CCIASB Cosm Fan ElanTrio Gas_Tours Gemac ING Service_orig MAL Product Merkur2 Moldovan Multipland Perfekt Rehau_orig Romkat logo Sieta_orig Stravia Szt Ferenc Szuper
Joi, 17 Septembrie 2015

ANRE: Gazele se ieftinesc de anul viitor

Preţul gazelor se va reduce, la 1 iulie 2016, cu până la 10%, datorită evoluţiei internaţionale a tarifelor, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Reamintim, pentru că nu există o bursă internaţională a gazelor naturale, preţul acestora îl urmăreşte pe cel al petrolului, cu un decalaj de şase-nouă luni. În prezent, preţul mondial al ţiţeiului a scăzut la 40 de dolari pe baril, de la aproximativ 110 dolari pe baril, la mijlocul anului trecut. Astfel, iulie 2016 reprezintă exact nouă luni faţă de perioada de acum, când preţul barilului a atins cote atât de scăzute. În consecinţă, este firesc şi ca preţul gazelor să scadă.

„Pe moment, aşa cum a evoluat consumul în România, este suficientă producţia de gaze din intern. Dar, pentru perioada de iarnă, noi am estimat ca din punct de vedere al siguranţei să stabilim un minim de 3% care să fie importat pentru consumatorii casnici. Preţul gazului la nivel internaţional a început să scadă, fiind legat de preţul ţiţeiului, ceea ce ne face să credem că anul viitor o să ne întâlnim pe piaţă cu preţuri mult mai mici decât cele care sunt în acest moment. Estimăm că de la 1 iulie (2016, n.r.), preţul gazului, deci ne referim doar la preţul gazului din cadrul facturii, nu şi la celelalte preţuri asociate, poate să scadă până la 10%”, a afirmat Havrileţ.

Astfel, de la 130 de lei în prezent preţul unui MW se va reduce cu 13 lei, după creşterile de preţuri din ultimii ani determinate de procesul de liberalizare, menţionează Havrileţ.

„Noi am creat un sistem de aşa numit an gazier (…) şi vom discuta despre noul preţ în care estimăm evoluţia evenimentelor din piaţa energetică – aici mă refer în primul rând la faptul că producţia de energie electrică din gaze naturale a scăzut, pentru că au fost aduse în piaţă surse regenerabile de energie. De asemenea, există o preocupare constantă la nivel de proiect al utilizării aparatelor consumatoare de gaz cu eficienţă, cu scăderea consumului, ceea ce a scăzut cererea generală. Cererea generală fiind scăzută, şi producătorii internaţionali se precupă pentru scăderea preţului”, a arătat Havrileţ.

De altfel, Gazprom a scos la licitaţie în ultima săptămână o cantitate de 3,2 miliarde metri cubi, din care a vândut doar un miliard de metri cubi, la un preţ de 240 de dolari, foarte aproape de preţul intern de producţie din România.

„În ultimii ani, preţul a evoluat în sens crescător, pentru că preţurile au fost reglementate, prin liberalizare ele se duc spre zona de piaţă liberă, ceea ce a dus la o aliniere la preţurile internaţionale, care erau mult mai mari acum 4-5 ani. Acum această descreştere va intra benefic şi în zona consumatorului din România”, a afirmat şeful ANRE.

El a mai spus că ieftinirea nu are legătură cu faptul că anul viitor vor avea loc alegeri, ci cu evoluţia preţului internaţional al gazelor.

Săptămâna trecută, Havrileţ a declarat că România va importa în acest an din Rusia doar 3% din consumul de gaze naturale, însă de anul viitor ar putea renunţa la importuri, întrucât producţia internă ar fi capabilă să asigure integral consumul. Producţia internă este asigurată de compniile Romgaz şi OMV Petrom.

Cea mai recentă modificare a tarifelor la gaze a avut loc la 1 iulie, când preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale către clienţii casnici, categorie în care este inclusă şi populaţia, au crescut cu 11%.

ANRE a anunţat atunci că până la finalul anului nu va fi operată o nouă majorare de preţuri, având în vedere că nu vor fi costuri suplimentare pentru asigurarea consumului în sezonul rece, comparativ cu anii anteriori.

Sectorul energetic trăieşte datorită investiţiilor de dinainte de 1990

Sectorul energetic românesc trăieşte în proporţie covârşitoare din investiţiile realizate înainte de 1990 şi are nevoie disperată de noi proiecte, a declarat secretar de stat în Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri.

El a vorbit şi despre competiţia existentă în piaţa de producţie a energiei electrice, dar şi în cea de furnizare.

„Purtăm discuţii cu colegii de la ANRE pentru a gândi mecanisme şi în zona de distribuţie, astfel încât dacă vom sesiza că pierderile se vor accentua, iar consumul va creşte, să găsim mecanismele legale astfel încât operatorii să fie motivaţi şi să îşi reducă pierderile şi să facă investiţii. Pentru că am sesizat o încetineală, în condiţiile în care România are nevoie disperată de investiţii, în condiţiile în care sectorul energetic trăieşte în proporţie de 90% din investiţile făcute înainte de 1990”, a spus Badea.

Potrivit secretarului de stat, dacă în sectorul de energie regenerabilă au apărut investiţii noi, în ceea ce priveşte alte tipuri de investiţii – în reţele, în mari capacităţi de producţie – România este deficitară şi de aceea este şi o distorsiune în piaţă în ceea ce priveşte eficienţa sau ineficienţa unor operatori economici.

Secretarul de stat a arătat că există o diferenţă între unităţile puse în funcţiune în urmă cu zeci de ani, unde investiţiile sunt amortizate, şi cele intrate recent în operare, unde investiţia trebuie recuperată, fapt reflectat în preţul final al energiei.

„Este important ca aceşti producători care au construit mult şi care au preluat activele de la acel moment să înţeleagă că la un anumit moment aceste capacităţi vor ieşi din funcţiune”, a adăugat el.

Badea a precizat totodată că jucătorii din piaţă trebuie să facă o analiză a companiilor din Europa şi să înţeleagă cu cine vor intra în competiţie, „până nu este prea târziu”, în contextul realizării Uniunii Energetice.

El a mai spus că în România nu strategiile lipsesc, ci implementarea lor adecvată.

Furturile de energie, marea problemă a companiilor de utilităţi

Companiile de utilităţi înregistrează constant pierderi semnificative cauzate de furturile din reţele de electricitate, potrivit Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), care acuză autorităţile că nu sprijină recuperarea acestor pierderi.

„Avem reţele învechite, sunt construite în anii ’60-70. După 1990, e adevărat, nu s-au mai făcut investiţii, pentru că statul a fost acţionarul majoritar, ca să nu zic că a fost unic proprietar, până în 2004-2005, când au început privatizările. Vă daţi seama în ce stare au fost preluate aceste reţele, la care ani de zile s-a făcut o mentenanţă minimă doar ca să rămână în funcţiune? E adevărat, sunt pierderi mari pe reţele. Şi cum ajută autorităţile reducerea pierderilor? Pentru că aceste pierderi reflectă în primul rând furtul de energie electrică şi gaze, în principal energie electrică. Intervenţiile neautorizate la instalaţii şi la echipamente. Acestea sunt pierderile. Legislaţia nu ne sprijină în a recupera aceste pierderi”, a declarat joi Silvia Vlăsceanu, director general al ACUE.

Reprezentantul Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie precizează că problema poate fi soluţionată în instanţă, însă durează mulţi ani, iar furturile cresc în tot acest timp, la fel şi pierderile. ACUE cere totodată o legislaţie predictibilă, fără de care investitorii nu vor fi interesaţi să lanseze noi afaceri în România.

„Trebuie să ai o hotărâre definitivă şi irevocabilă, trebuie să te duci în instanţă, procesele durează câţiva ani. În acest timp cel care a apucat să fure fură în continuare. Aici cerem sprijinul, o legislaţie coerentă, predictibilă, care să sprijine în sens bun operatorii, de fapt să sprijinim consumatorul cinstit, onest, care vrea să consume şi să-şi plătească factura la timp”, a menţionat Vlăsceanu.

Ea cere autorităţilor să găsească alte metode de a-i sprijini pe cei săraci şi să nu încurajeze nemunca.

„Între strategii energetice, guvernul, ministerul de resort trebuie să elaboreze strategii şi politici. Strategia aşteaptă consultant, dar unde sunt politicile pe care ministerul ar trebui sa le elaboreze şi care ar trebui să dea permanent un semnal investitorilor, care nu vor veni curând, atâta vreme cât pentru investiţii mari, grele aşa cum le doriţi în capacităţi de producţie sau de reţele, cât nu le asiguraţi un cadru stabil şi predictibil şi care să impulsioneze sectorul energetic”, a adăugat oficialulul ACUE.

Vlăsceanu i-a răspuns astfel secretarului de stat în Ministerul Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri Bogdan Badea, care afirmase că sectorul energetic românesc trăieşte în proporţie covârşitoare din investiţiile realizate înainte de 1990 şi are nevoie disperată de noi proiecte.

Strategia energetică, subiect crucial

Finalizarea strategiei energetice naţionale este un subiect crucial pentru acest domeniu, care are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, a declarat joi directorul general al CEZ România, Martin Zmelik.

„Subiectul crucial pentru toată lumea din sector acum este finalizarea strategiei energetice. Este cel mai important punct pentru sectorul energetic, să oferi jucătorilor din sector o cale de urmat. Şi ea trebuie să să adreseze tuturor problemelor cu care ne confruntăm. Întâi de toate trebuie să ştim care va fi mixul energetic şi care va fi rolul regenerabilelor. Pentru că acum piaţa este prinsă la colţ, cu o grămadă de adăugiri la vechea lege, lucru care complică afacerile”, a declarat Zmelik.

Directorul general al CEZ România speră că strategia va avea un impact pozitiv asupra afacerilor companiilor din domeniu.

„Înţelegem că şi alte surse de energie trebuie implementate în sector, dar nu ne dorim soluţii instant, ci considerăm că varianta potrivită ar fi discuţiile. Şi se pune în principal problema stabilităţii şi predictibilităţii întregului sistem”, a spus Zmelik.

În opinia sa, pentru moment, schema privind certificatele verzi nu funcţionează corespunzător.

„În ceea ce priveşte obiectivele acestei strategii, investitorii pot avea o direcţie legată de posibilităţile pe care le au în domeniu, companiile vor să ştie unde şi cât să investească, la ce să se aştepte din partea sectorului investiţional. Este un sector semi-reglementat”, a adăugat reprezentantul CEZ România.

Totodată, Cătălin- Lucian Chimirel, membru Directorat Transelectrica, a declarat că transportatorul naţional de electricitate are în plan creşterea capacităţii de interconexiune transfrontalieră.

„Pentru creşterea capacităţii de schimb pe interfaţa de vest a României sunt planificate următoarele dezvoltări ale reţelei: Linia Electrică Aeriană (LEA) 400kV Reşiţa – Pancevo (Serbia), LEA 400kV Porţile de Fier – Reşiţa şi extinderea staţiei 220/110kV Reşiţa prin construcţia staţiei noi de 400kV, trecere la 400kV a LEA 220kV Reşiţa -Timişoara – Săcălaz – Arad, inclusiv construirea staţiilor de 400kV Timişoara şi Săcălaz”, a declarat Chimirel.

În ceea ce priveşte creşterea capacităţii de schimb pe interfaţa cu Republica Moldova sunt în curs de evaluare următoarele dezvoltări ale reţelei: LEA 400kV Suceava – Bălţi, LEA 400kV Isaccea – Vulcăneşti şi LEA 400kV Iaşi – Ungheni – Străşeni.

Reprezentantul Transelectrica a mai spus că obiectivele principale ale planificării reţelei electrice de transport sunt siguranţa în funcţionare a Sistemului Energetic Naţional, creşterea capacităţii de interconexiune a reţelelor energetice, sustenabilitatea prin integrarea energiei din surse regenerabile şi preluarea acesteia în sistem, precum şi extinderea prin cuplare a pieţei de energie electrică şi integrarea în piaţa europeană.

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat la finele anului trecut o parte din proiectul strategiei energetice pentru perioada 2015-2035.

Potrivit documentului elaborat de fostul Departament pentru Energie, obiectivele strategiei energetice sunt securitatea alimentării cu energie şi menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

Documentul reprezintă o analiza a sistemului energetic naţional şi a angajamentelor asumate de România, ca stat membru al Uniunii Europene. Potrivit documentului, necesarul de investiții în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 de miliarde de euro. În plus, marea majoritate a resurselor geologice și a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore (96%) și doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre.

Strategia mai arăta că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 TWh. Un procent de 95% din totalul resurselor geologice de gaze convenționale, respectiv 93% din rezervele sigure sunt localizate onshore.

La o producţie medie anuală în România (11 miliarde mc gaze naturale) și în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

Sursa: Focus-Energetic